Dinamica biomarkerului disfuncției endoteliale în dependenta delungimea stentului implantat pe fundalul terapiei cu nebivolol

Dezvoltarea aterosclerozei este cauza motrice a intervențiilor arteriale care

utilizează stenturi coronariene. Implantarea de stent lung poate crește leziunea vasculară,

contribuind astfel la progresia disfuncției endoteliale (DE) prin degradarea și reducerea

biodisponibilității oxidului nitric (NO) - crescând astfel riscul de evenimente cardiovasculare

majore.

Scop: Evaluarea evoluției biomarkerului disfuncție endoteliale-oxidul nitric în funcție de

lungimea stentului implantat pe fonul terapiei cu nebivolol.

Metode: În studiu au fost incluși  100 de pacienți cu angina pectorală stabilă care au inițiat

tratamentul cu nebivolol 5mg/zi și au fost supuși intervențiilor coronariene percutane cu

implant de stent, iar în dependență de tipul stentului au fost repartizați  în trei loturi: I lot – 14

pacienți la care lungimea stentului implantat a fost ≤15 mm, II lot – 57 subiecți cu lungimea

stentului implantat =15-30 mm și lotul III -29 cazuri, la care lungimea stentului a fost ≥30

mm. La toate loturile s-a apreciat în sînge markerul disfuncției endoteliale – NO. Acest

marker a fost evaluat preprocedural, postprocedural (după 24 ore)  și la un interval de o lună,

3, 6,12 luni după angioplastia coronariană, fiind comparat între aceste două loturi de pacienți

și nivelul NO determinat la paternul de referință constituit din 20 de persoane sănătoase.    

Rezultate: Nivelul circulant al oxidului nitric determinat atît în lotul I- 61,28±6,92 μM/L  cît

 și în lotul II-56,6±3,03 μM/L și lotul III-52,39±3,35 μM/L era  compromis la etapa

 preprocedurală  față de paternul de referință-78.67± 2.72 μM/L. Pe parcursul perioadei

 postprocedurale (primele 24 ore) se observă micșorarea nivelului  biomarkerului în  lotul I-

52,35±1,66 μM/L,  lotul II -53,74±2,77 μM/L și lotul III – 52,98±2,91 μM/L. La interval de o

lună dupa intervenție pe fondal de tratament cu nebivolol se înregistrează o redresare a valorii

NO în lotul I- 64,97±5,35 μM/L, lotul II-63,15±3,99 μM/L și lotul III-59,38±4,46 μM/L.

Concentrația serică a NO la intervalul de 3 și 6 luni a continuat să crească  în  toate loturile

vs paternul de referință. Către perioada de 12 luni nivelul NO s-a menținut înalt în toate

loturile studiate vs nivelul initial: I lot- 99.2±1,1 μM/L(p>0.05), lotul II-97,96±2,2

μM/L(p<0,001) și lotul III-97,65±1,9 μM/L (p<0,001).

Concluzii: Lungimea stentului = 15-30 mm și ≥30 mm relevă prezența unui proces

aterosclerotic extins, al cărui substrat este constituit de disfuncția endotelială, acest lucru fiind

confirmat de nivelul redus preprocedural al NO. Procedura de implantare a stentului a indus

accentuarea disfuncției endoteliale, iar tratamentul cu nebivolol pe parcursul a 12 luni a

favorizat creșterea concentrației serice de NO în toate grupurile cu 24,9% față de modelul de

referință și cu 73,3% față de nivelul inițial.

The dynamics of endothelial dysfunction

biomarker according to the length of the

implanted stent on the background of nebivolol

therapy

Introduction: The development of atherosclerosis is the driving cause for arterial

interventions using coronary stents. Long-stent implantation can increase the vascular injury

thereby contributing to the progression of endothelial dysfunction (ED) by the degradation

and reduction bioavailability of the nitric oxide (NO) - thus increasing the risk of major

cardiovascular events.

Purpose: Evaluation the evolution of endothelial dysfunction biomarker depending on the

length of the stent implanted on the background of nebivolol therapy.

Methods: The study included 100 patients with stable angina pectoris II–III functional class

(age 59.72±0.59 years) undergoing PCI with stent implantation who started the treatment

with nebivolol 5mg per day tangent to the conventional treatment and were exposed to PCI

with stent implantation, depending on the stent’s length they were divided in three groups: I

group - 14 patients with implanted stent’s length ≤15 mm, II group - 57 subjects with

implanted stent’s length =15-30 mm and the III group -29 cases where the implanted stent’s

length was ≥30 mm. In all the groups was appreciated in blood the endothelial dysfunction’s

marker - NO. This marker was assessed preprocedural, postprocedural (after 24 hours) and at

intervals of one month, 3,6,12 months after coronary angioplasty, the NO level being

compared between these groups and the reference pattern consisting of 20 healthy people.

Results: The circulating level of nitric oxide determined in I group -61,28±6,92 μM/L and in

the II group -56.6±3.03 μM/L and the III group52.39±3.35 was compromised at the

preprocedural stage versus the reference pattern - 78.67±2.72 μM/L. During the post- PCI

period (first 24 hours), the biomarker level’s was reduced in I group -52.35±1.66 μM/ L, II

group -53.74±2.77 μM/L and III group - 52.98±2.91 μM/L. After one month after the

intervention on the backroung of the treatment with nebivolol, was recorded a gaing of the

NO value in I group - 64.97±5.35 μM/L, II group -63.15±3.99 μM /L and the III group-

59.38±4.46 μM/L. The NO serum concentration during the period 3 and 6 months continued

to increase in all groups vs the reference pattern. At the 12-month period, the NO level

remained high in all the studied groups versus the baseline: I group 99.2±1.1 μM / L

(p>0.05), II group-97.96±2.2 μM/L (p<0.001) and the III group -97.65±1.9 μM/L (p<0.001).

Conclusion: The stent’s length = 15-30 mm and ≥30 mm reveals the presence of an

expanded atherosclerotic process, the substrate of which is constituted by the endothelial

dysfunction, this being confirmed by the low preprocedural level of NO. The stent

implantation procedure induced the accentuation of endothelial dysfunction, and the 12-

month nebivolol treatment favored the increase of NO serum concentraon in all groups by

24.9% vs the reference pattern and by 73.3% vs baseline.

LILIA SIMIONOV - 20.09.25.pptx

Download PPTX • 2.87MB